Home de Paste despre Paste Cum se face pasca de Pasti - traditii si obiceiuri romanesti
Banner

Cum se face pasca de Pasti - traditii si obiceiuri romanesti

Cum se face pasca de PasteUltimele 3 zile din postul pastelui, cele din saptamana mare, sunt rezervate in gospodariile crestinilor mai ales pentru pregatitul pastilor, cozonacilor si pentru inrosit oua. Leonida Bodnarescul spunea in 1908 in cartea "Câteva datini de Paşti la români” ca in Joia Mare din Saptamana Patimilor gospodinele se apuca de fiert si copt, si da o deosebita insemnatate felului cum face pasca. Ea face un aluat cu lapte şi drojdii şi pune într-însul mirodenii, şofran şi stafide.

Pastile au, în cele mai multe cazuri o formă rotundă şi sunt înconjurate cu o împletitură din aluat, un fel de colac, care încadrează brânza îndulcită sau numai sărată, cu care, înainte de a pune pastele în cuptor, se umplu ca la un deget înălţime. Astfel pasca are forma unei turte. Nu rareori se împodobeşte pasca la mijloc cu o cruce făcută din aluat, numită „crucea Paştilor", împrejurul căreia se face de obicei o cunună de stafide.

Insa cum se face pasca în zona Vrancei ne spunea Simion Hârnea in 1931:

Se ia aluat de pâine frământată, plămădită şi dospită bine şi se face mai întăi o foae rotundă şi groscioară, pe care o întinde cu sucitorul. Din altă bucată de aluat se face un sul rotund, de grosimea unei bâte ciobăneşti şi cu el se face un cerc rotund, care se prinde de marginile foii făcute la început, împreunându-se capetele. Cu un alt sul de aluat se face o cruce în mijlocul cercului, cu căpiţele lipite de cerc. Intr-un castron sau strachină adâncă, se face apoi chelul, un fel de amestec de aluat cu brânză şi oua, cu care se umple cele patru locuri goale dintre crucea paştii şi în urmă se bagă la cuptor. Unii le aşează în tave anume, unse cu unt ori grăsime şi pun întransele şi alte mirodenii: zahăr, coajă de lămâe, scorţişoare, etc. ca să le dea un gust mai plăcut. Când se socoteşte că-s răzbite cu coptul, sunt scoase afară şi unse îndată pe deasupra cu un gălbenuş de ou crud ca să capete faţă frumoasă.

Traditii despre cum se face pasca de PasteLa pregătitul şi coptul paştilor, gospodinele pun cel mai mare interes, fiecare silindu-se ca prin dibăcia şi priceperea sa, să scoată lucru bun, cu care să se poată făli în sărbători. Să zică oricare: „halal de mâna care a făcut pasca asta" şi să nu păţească ca unele nepricepute care, în loc de pască frumoasă şi cu gust plăcut, scoate câte-o burcă neagră, necrescută şi de cele mai multe ori crudă, care se încleiosează în gură, de-ţi vine s-o arunci la câini. Despre acestea, câte un şugubăţ de bătrân, cu duh la vorbă spune, mai mult în râs:

- Chica-i-ar mâna să-i chişi celei care a trudit pânea asta. Că biata pâne, a păzit-o bunul Dumnezeu de secetă, de grindină, de vânturi mari şi puhoae, numai de mâna cea ră n-a putut fi scăpată!

Pentru aceasta dar, femeile poartă atâta grijă de păsci, căsnindu-se să le facă cu dichis, ca să nu dea prilej de vorbe urâte şi s-ajungă de râs în sat.

 

Referinta: Simion Hârnea – Datinele si obiceiurile noastre de la Sărbătorile Paştelor, Biblioteca Populara „Comoara Vrancei” 1931

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

World's Top Web Hosting providers awarded and reviewed. Find a reliable green hosting service, read greengeeks review

Articole asemanatoare: